Lacul Roșu (local cunoscut și sub numele de lacul Ghilcoș), aflat la coordonatele geografice 4647N/2547 E, este un lac de baraj natural format în 1837, la poalele Muntelui Hășmașul Mare, în apropierea Cheilor Bicazului, la distanța de 26 km de Gheorgheni, în județul Harghita. La ultimele măsurători, efectuate în anul 1987, dimensiunile acestuia sunt: lacul se întinde pe un perimetru de 2.830 m, aria este de 114.676 m² și volumul apei care se acumulează este de 587.503 m³. Lacul s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu un climat predominant subalpin.

Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă Mördersee (“Lacul Ucigașul”); în maghiară, gyilkos = ucigaș, deoarece, potrivit legendei, surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i atât oile lui, cât și câinele și măgarul. Apa adunată a avut culoarea roșie de așa de mult sânge, încât numele lacului a devenit atât Lacul Rosu, cât și Lacul Ucigaș.

În 1864 apare sub denumirea Lacul Pietrii Roșii, mai târziu a fost denumit Lacul Ucigaș. Din 1936 este denumit oficial Lacul Roșu. Vechea denumire ungurească pentru lac a fost Veres-to (Lacul Roșu), sub forma Gyilkos-to(Lacul Ghilcoș) apare prima dată în descrierea lui Orbán Balázs. Denumirea muntelui Ghilcoș apare de prima dată în 1773 ca teren al contelui Lazăr.

Lacul Roșu se situează între Șuhardul Mic, Șuhardul Mare din partea nordică, Munții Podu Calului din partea sud-vestică, Munții Licaș și Munții Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pâraie mari și încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licoșul, Suhardul, Oii, Ucigașul.

Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în Ținutul Secuiesc, Lacul Roșu s-a format în anul 1838. Acest fapt este justificat și de cutremurul din 11 ianuarie 1838, care s-a repetat în februarie și ar fi putut provoca alunecarea de teren. Un alt an de formare este 1837, care poate să fie argumentat de furtuni foarte violente și ploi puternice. Despre această perioadă scrie Ditrói Puskás Ferenc în lucrarea lui, “Istoria Borsecului”. Esențial este că lacul s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilcoș.

Curând după obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. În primii ani de la formare, lacul s-a extins mai mult – cam un kilometru mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual.

Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de extenuare fizică și psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8°C, peste media de 6°C a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitorești oferă condiții excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală. Începând cu anii 1900, tocmai turismul balnear-recreativ a fost cel care a adus dezvoltarea din punctul de vedere a serviciilor turistice a acestei zone.

LEGENDA LACULUI ROȘU

Se spune ca acum multi ani, traiau o fata si un baiat ce s-au indragostit nebuneste unul de celalalt inca din prima clipa in care s-au vazut. Fata era una dintre cele mai frumoase din zona, iar baiatul oaches si el, era foarte bogat. Parintii baiatului nu au fost de acord cu fata , deoarece aceasta era orfana si locuia la o batranica ce o luase de mila sa aibe grija de ea si de casa. Tinerii indragostiti au incercat in fel si chip sa ii convinga pe parintii baiatului sa le accepte dragostea, dar nu au reusit. Vazand acest lucru si-au luat inima in dinti si au hotarat sa fuga intr-o noapte. Parintii cand au vazut ce s-a intamplat , au aruncat cele mai rele blesteme asupra fetei care a sucit mintile singurului fecior ce il aveau. Furtuni de neimaginat si ploi cum nu s-au mai vazut au intampinat cei doi tineri in drumul lor. Ei s-au adapostit la poalele unui munte ca sa treaca furtuna, dar din pacate o bucata mare de stanca s-a desprins din cauza furtunii si i-a zdrobit in timp ce acestia dormeau imbratisati.In locul acela se spune ca s-a format Lacul Rosu, zis si Lacul Ucigas. Sangele celor doi s-a scurs pe stanci si in lac, inrosind toata apa .

BIBLIOGRAFIE: